Aproximativ 80% dintre firmele de turism mici şi mijlocii din Bulgaria sunt în pragul falimentului, a declarat un oficial al Camerei locale de Turism, informeaza Mediafax.
„Turiştii nu vor plăti pentru servicii în care personalul nu se comportă bine şi este schimbat de la an la an sau pentru o porţiune mică de plajă. Oamenii preferă să se cazeze în hoteluri în care au revenit de mai multe ori”, a afirmat Tzvetan Tonchev la un forum pe probleme de turism.
El a precizat că numărul turiştilor străini din Bulgaria va scădea cu 30% în acestă vară. O serie de analişti consideră că numărul de turişti străini se va reduce cu doar 5%, însă veniturile asigurate de aceştia vor scădea de la 2,4 miliarde euro anul trecut la 1,9 miliarde euro. În schimb, turiştii locali vor aduce venituri de 4 miliarde euro, peste nivelul din 2008.
Sursa: Mediafax
marți, 16 iunie 2009
Acuzaţii de corupţie la nivel înalt în Bulgaria
Doi parlamentari independenţi din Bulgaria l-au acuzat pe ministrul Muncii, Emilia Maslarova, de corupţie şi conflict de interese.
Parlamentarii Antoaneta Poneva şi Eleonora Nikolova şi-au anunţat concluziile vineri, în cadrul unei conferinţe de presă, relatează cotidianul Dnevnik. Cazul se referă la reconstruirea clădirii Centrului pentru Servicii Sociale din oraşul Stara Zagora.
O licitaţie publică a fost anunţată în 2007, dar preţul nu a fost precizat. Potrivit lui Paneva, motivul pentru care acesta lipseşte ar fi starea proastă a clădirii, care nu permitea o estimare.
Trei companii au participat la licitaţie, cu oferte de 21,433 de milioane de leva (aproximativ 11 milioane de euro), 19,990 milioane de leva (aproximativ zece milioane de euro) şi 18,806 leva (aproximativ nouă milioane de euro).
Cel mai mic preţ fiind oferit de compania Stara Zagora 2007, care la momentul respectiv era o asociaţie publică, aceasta a câştigat licitaţia. Celelalte două companii erau Ruvex şi Construction and Repair.
Parlamentarii susţin că la câteva zile după ce Stara Zagora 2007 a câştigat licitaţia aceasta a fost reînfiinţată ca societate cu responsabilitate limitată.
Poneva susţine că cele trei companii care au participat la licitaţie aveau legături între ele. Astfel, directorul executiv al Ruvex este Boris Slavcev, care este director executiv şi la una dintre firmele din cadrul Stara Zagora 2007.
Potrivit dovezilor prezentate de cei doi parlamentari, Construction and Repair aeste fosta Lena. Directorul executiv al Lena este soţul lui Maslarova, Anton Maslarov. Compania a fost deja scoasă din registru. Aceasta a devenit cunoscută în 2006, când a izbucnit un scandal după ce firma a câştigat o licitaţie publică de cinci milioane de leva (2,5 milioane de dolari) în Stara Zagora.
Există dovezi care atestă legătura dintre cele două companii, Lena şi Construction and Repair, ambele având acelaşi număr de înregistrare, adresă şi numere de telefon, care sunt de altfel identice cu cele de la hotelul Armira din Stara Zagora. Stara Zagora 2007 are acelaşi număr de telefon.
Proprietarul hotelului Armira este Venţislav Draganov, care este înregistrat drept persoană de contact şi pentru Konkordia. Draganov este unul dintre deţinătorii companiei Tema. Celălalt proprietar este Elena Rimpopova, care deţine şi Lena.
Pentru a plăti Stara Zagora 2007 cu 18,806 milioane de leva (20 de milioane de leva cu TVA - circa zece milioane de euro), ministrul Maslarova a cerut zece milioane de leva din bugetul suplimentar şi a luat zece milioane de leva din bugetul ministerului.
Sursa: Novinite (Bulgaria)
Parlamentarii Antoaneta Poneva şi Eleonora Nikolova şi-au anunţat concluziile vineri, în cadrul unei conferinţe de presă, relatează cotidianul Dnevnik. Cazul se referă la reconstruirea clădirii Centrului pentru Servicii Sociale din oraşul Stara Zagora.
O licitaţie publică a fost anunţată în 2007, dar preţul nu a fost precizat. Potrivit lui Paneva, motivul pentru care acesta lipseşte ar fi starea proastă a clădirii, care nu permitea o estimare.
Trei companii au participat la licitaţie, cu oferte de 21,433 de milioane de leva (aproximativ 11 milioane de euro), 19,990 milioane de leva (aproximativ zece milioane de euro) şi 18,806 leva (aproximativ nouă milioane de euro).
Cel mai mic preţ fiind oferit de compania Stara Zagora 2007, care la momentul respectiv era o asociaţie publică, aceasta a câştigat licitaţia. Celelalte două companii erau Ruvex şi Construction and Repair.
Parlamentarii susţin că la câteva zile după ce Stara Zagora 2007 a câştigat licitaţia aceasta a fost reînfiinţată ca societate cu responsabilitate limitată.
Poneva susţine că cele trei companii care au participat la licitaţie aveau legături între ele. Astfel, directorul executiv al Ruvex este Boris Slavcev, care este director executiv şi la una dintre firmele din cadrul Stara Zagora 2007.
Potrivit dovezilor prezentate de cei doi parlamentari, Construction and Repair aeste fosta Lena. Directorul executiv al Lena este soţul lui Maslarova, Anton Maslarov. Compania a fost deja scoasă din registru. Aceasta a devenit cunoscută în 2006, când a izbucnit un scandal după ce firma a câştigat o licitaţie publică de cinci milioane de leva (2,5 milioane de dolari) în Stara Zagora.
Există dovezi care atestă legătura dintre cele două companii, Lena şi Construction and Repair, ambele având acelaşi număr de înregistrare, adresă şi numere de telefon, care sunt de altfel identice cu cele de la hotelul Armira din Stara Zagora. Stara Zagora 2007 are acelaşi număr de telefon.
Proprietarul hotelului Armira este Venţislav Draganov, care este înregistrat drept persoană de contact şi pentru Konkordia. Draganov este unul dintre deţinătorii companiei Tema. Celălalt proprietar este Elena Rimpopova, care deţine şi Lena.
Pentru a plăti Stara Zagora 2007 cu 18,806 milioane de leva (20 de milioane de leva cu TVA - circa zece milioane de euro), ministrul Maslarova a cerut zece milioane de leva din bugetul suplimentar şi a luat zece milioane de leva din bugetul ministerului.
Sursa: Novinite (Bulgaria)
luni, 15 iunie 2009
Bulgaria face primul pas concret catre dezmembrarea centralei de la Kozlodii
Societatea franceză ONET Technologies a semnat luni, la Sofia, un contract marcând începutul dezmembrării celor patru reactoare ale centralei nucleare de la Kozlodii, închise la cererea Bruxelles-ului înainte de aderarea Bulgariei la UE.
Contractul, care se referă la tratarea deşeurilor depozitate de la cele patru reactoare, inchise în 2002 şi 2006, reprezintă "prima etapa concreta pentru dezmembrarea" acestor reactoare, a declarat directorul general al ONET Guy Veidig. "Va fi inceputul scoaterii definitive din exploatare a celor patru" reactoare, de 440 megawati fiecare, a confirmat si directorul adjunct al centralei, Valentin Ribarski.
Pentru a putea adera la UE in 1 ianuarie 2007, Bulgaria a inchis centrala nucleara, cu o capacitate totala de 1.760 de megawati, considerata prea veche de Comisia Europeana. Potrivit ONET, acesta este "unul dintre cele mai importante contracte de dezmembrare din tarile din (Europa de - n.red.) Est, finantat de Barnca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD". BERD gestioneaza compensatiile de 550 de milioane de euro primite de Bulgaria pentru inchiderea a patru dintre reactoarele sale de la Kozlodii.
Singura centrala nucleara functioneaza in prezent cu doua reactoare, de cate 1.000 de megawati fiecare. O a doua centrala atomica, cu o capacitate de peste 2.000 de megawati, va fi construita la Belene, la vest de Kozlodii, tot pe malul Dunarii.
Proiectul va fi realizat de societatea rusa Atomstroiexport, care va subcontracta consortiul franceza-german Areva/Siemens, insarcinat in special cu sistemele de securitate. Prima unitate a centralei va incepe sa produca electricitate in decembrie 2013, iar a doua in iunie 2014.
Sursa: NewsIn
Contractul, care se referă la tratarea deşeurilor depozitate de la cele patru reactoare, inchise în 2002 şi 2006, reprezintă "prima etapa concreta pentru dezmembrarea" acestor reactoare, a declarat directorul general al ONET Guy Veidig. "Va fi inceputul scoaterii definitive din exploatare a celor patru" reactoare, de 440 megawati fiecare, a confirmat si directorul adjunct al centralei, Valentin Ribarski.
Pentru a putea adera la UE in 1 ianuarie 2007, Bulgaria a inchis centrala nucleara, cu o capacitate totala de 1.760 de megawati, considerata prea veche de Comisia Europeana. Potrivit ONET, acesta este "unul dintre cele mai importante contracte de dezmembrare din tarile din (Europa de - n.red.) Est, finantat de Barnca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD". BERD gestioneaza compensatiile de 550 de milioane de euro primite de Bulgaria pentru inchiderea a patru dintre reactoarele sale de la Kozlodii.
Singura centrala nucleara functioneaza in prezent cu doua reactoare, de cate 1.000 de megawati fiecare. O a doua centrala atomica, cu o capacitate de peste 2.000 de megawati, va fi construita la Belene, la vest de Kozlodii, tot pe malul Dunarii.
Proiectul va fi realizat de societatea rusa Atomstroiexport, care va subcontracta consortiul franceza-german Areva/Siemens, insarcinat in special cu sistemele de securitate. Prima unitate a centralei va incepe sa produca electricitate in decembrie 2013, iar a doua in iunie 2014.
Sursa: NewsIn
miercuri, 10 iunie 2009
În primul trimestru, Bulgaria a rezistat mai bine crizei decât România
n primul trimestru al anului, Bulgaria a făcut faţă crizei mai bine decât România. Potrivit ultimelor date ale oficiului de statistică de la Sofia, economia bulgară s-a contractat în primele 3 luni ale anului doar cu 3,5%. Prin comparaţie, economia românească a pierdut pe drum 6,2%. Ambele comparaţii sunt făcute cu perioada similară a anului trecut.
Pentru bulgari, primul trimestru al lui 2009 este primul din 1997 încoace în care PIB-ul înregistrează o scădere. De asemenea, este o scădere mult mai mare decât anticipările analiştilor. De menţionat că unii dintre comentatorii bulgari credeau într-o uşoară creştere, undeva între 0-0,5%.
Buletinul statistic este instrumentul de cea mai mare acurateţe în calcularea scăderii economiei. Până acum, au fost doar estimări bazate pe reducerea investiţiilor străine, a schimburilor comerciale, a construcţiilor sau a veniturilor cetăţenilor.
Potrivit estimărilor BERD, economia Bulgariei va scădea cu 3% în acest an şi cu 1% în anul următor. FMI spune că economia României va scădea cu 4,1% în acest an.
Sursa: Capital online
Pentru bulgari, primul trimestru al lui 2009 este primul din 1997 încoace în care PIB-ul înregistrează o scădere. De asemenea, este o scădere mult mai mare decât anticipările analiştilor. De menţionat că unii dintre comentatorii bulgari credeau într-o uşoară creştere, undeva între 0-0,5%.
Buletinul statistic este instrumentul de cea mai mare acurateţe în calcularea scăderii economiei. Până acum, au fost doar estimări bazate pe reducerea investiţiilor străine, a schimburilor comerciale, a construcţiilor sau a veniturilor cetăţenilor.
Potrivit estimărilor BERD, economia Bulgariei va scădea cu 3% în acest an şi cu 1% în anul următor. FMI spune că economia României va scădea cu 4,1% în acest an.
Sursa: Capital online
marți, 9 iunie 2009
În Bulgaria, gazele se vor ieftini cu 33%
Compania bulgară de distribuţie a gazelor, Bulgargaz, deţinută de stat, a anunţat o reducere a preţului de 33,14%, începând cu data de 1 iulie. Deocamdată, propunerea se află în stadiu de proiect, cererea fiind depusă de către Bulgargaz la instituţia care reglementază domeniul energiei.
Astfel, Comisia de Stat pentru Reglementarea domeniului Energiei şi al Apei (DKEVR) trebuie să se pronunţe în decursul acestei săptămâni în această chestiune. De regulă, Comisia bulgară a avut obiecţii numai în situaţiile unor majorări, la reduceri de preţ a fost de acord.
Dacă solicitarea Bulgargaz va fi acceptată, preţul pe mia de metri cubi va ajunge la 365 leva (786 lei). Între timp, ultima reducere a preţului gazului în România a fost de numai 3%. De menţionat că Bulgaria obţine 99% din gazul său din Rusia.
Sursa: Capital.ro
Astfel, Comisia de Stat pentru Reglementarea domeniului Energiei şi al Apei (DKEVR) trebuie să se pronunţe în decursul acestei săptămâni în această chestiune. De regulă, Comisia bulgară a avut obiecţii numai în situaţiile unor majorări, la reduceri de preţ a fost de acord.
Dacă solicitarea Bulgargaz va fi acceptată, preţul pe mia de metri cubi va ajunge la 365 leva (786 lei). Între timp, ultima reducere a preţului gazului în România a fost de numai 3%. De menţionat că Bulgaria obţine 99% din gazul său din Rusia.
Sursa: Capital.ro
marți, 2 iunie 2009
Investiţiile străine în Bulgaria ar putea scădea cu până la 50%
Stoian Stalev, preşedintele Asociaţiei Bulgare pentru Investiţii Străine, a declarat că în acest an va avea loc o scădere drastică a intrărilor de capital. El a explicat că principala cauză este criza globală, în timp ce mediul de afaceri din Bulgaria rămâne unul favorabil.
Potrivit estimărilor sale, scenariul pesimist ar releva o scădere de 50% faţă de anul trecut, în timp ce scenariul optimist indică o scădere de mai mult de o treime. Pe cifre, faţă de 6,5 miliarde euro intraţi anul trecut, anul acesta cifra ar putea fi de 3,25 miliarde sau de 4 miliarde euro.
Estimările lui Stalev sunt, cel puţin până acum, confirmate de cifrele de la începutul anului. Potrivit statisticilor Băncii Naţionale a Bulgariei, în primele două luni ale anului au fost investiţi în ţara vecină 433 milioane euro. Scăderea este evidentă, prin comparaţie cu cele 674 milioane euro înregistrate în perioada similară a anului trecut.
Deşi este vorba despre o scădere, Stalev apreciază că investiţiile străine sunt ultimul punct de sprijin pe care o ţară se poate baza în condiţiile unei crize care afectează exporturile.
Analiza lui Stoian Stalev este mai realistă decât declaraţiile ministrului bulgar al Economiei Peter Dimitrov, care declara, în octombrie anul trecut că în ciuda climatului internaţional defavorabil, în 2009 Bulgaria va înregistra un o creştere a investiţiilor străine, datorită mediului de afaceri propice.
Sursa: Capital.ro
Potrivit estimărilor sale, scenariul pesimist ar releva o scădere de 50% faţă de anul trecut, în timp ce scenariul optimist indică o scădere de mai mult de o treime. Pe cifre, faţă de 6,5 miliarde euro intraţi anul trecut, anul acesta cifra ar putea fi de 3,25 miliarde sau de 4 miliarde euro.
Estimările lui Stalev sunt, cel puţin până acum, confirmate de cifrele de la începutul anului. Potrivit statisticilor Băncii Naţionale a Bulgariei, în primele două luni ale anului au fost investiţi în ţara vecină 433 milioane euro. Scăderea este evidentă, prin comparaţie cu cele 674 milioane euro înregistrate în perioada similară a anului trecut.
Deşi este vorba despre o scădere, Stalev apreciază că investiţiile străine sunt ultimul punct de sprijin pe care o ţară se poate baza în condiţiile unei crize care afectează exporturile.
Analiza lui Stoian Stalev este mai realistă decât declaraţiile ministrului bulgar al Economiei Peter Dimitrov, care declara, în octombrie anul trecut că în ciuda climatului internaţional defavorabil, în 2009 Bulgaria va înregistra un o creştere a investiţiilor străine, datorită mediului de afaceri propice.
Sursa: Capital.ro
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
