Romania ia din banii UE pentru Bulgaria

Romania a absorbit in 2008 cei mai multi bani europeni in cadrul programului de preaderare ISPA pentru infrastructura, luand chiar si sumele pe care Bulgaria si celelalte zece state nou-intrate in UE nu au reusit sa le atraga, afirma Eugen Teodorovici, secretar de stat in Ministerul de Finante.Starea infrastructurii din Romania este in continuare precara, iar proiectele din acest domeniu devin esentiale anul viitor, dupa blocajele din constructii si imobiliare, care inchid zeci de mii de locuri de munca, spun, la randul lor, analistii, care cred ca autoritatile vor trebui sa faca eforturi ca sa accelereze absorbtia de fonduri europene in acest domeniu, atat din cele de preaderare, cum este ISPA, cat si de postaderare in cadrul POS Transport. Dragos Pislaru, manager general al GEA Strategy&Consulting, crede ca 2009 va fi un an-cheie pentru absorbtia de fonduri, 2008 fiind important doar din punct de vedere al depunerii de proiecte.
Pana in 2011, Romania poate contracta toti banii UE, urmand ca pana in 2013-2015 sa ii cheltuiasca”, explica Pislaru. Finantele vor trimite Comisiei Europene, pana in martie anul viitor, cereri de rambursare de fonduri cu o valoare cuprinsa intre 300 si 500 mil. euro, iar in S1, valoarea cererilor de rambursare va totaliza 1 mld. euro.
In 2008, in cadrul ISPA, au intrat in Romania 320 mil. euro din fondurile UE. Am absorbit banii pe care bulgarii nu i-au accesat si inca 55 mil. euro, necheltuiti de celelalte zece state. Astfel, am ajuns la un grad de absorbtie de 50%, dintr-un total de 2 mld. euro contractati pentru 388 de proiecte pe infrastructura rutiera si feroviara si mediu, explica Eugen Teodorovici.

sursa: The Money Channel.

Bulgaria, in fata unei cresteri economice de doar 1,2 la suta

Cresterea economica a Bulgariei in 2009 ar putea ajunge la doar 1,2 la suta, conform celei mai pesimise estimari realizate de Banca Nationala a Bulgariei (BNB), transmite News. .Ivan Iskrov, guvernatorul BNB, a declarat ca totul depinde de durata crizei in tarile partenere ale Bulgariei. "Scenariul nostru principal include o crestere de 4,4 la suta, dar avem de asemenea un scenariu in care investitiile si creditele sunt mult mai scazute", a afirmat guvernatorul Bancii Bulgariei. Referindu-se la politica bancilor din Bulgaria fata de imprumuturi, Ivan Iskrov (foto) a explicat: "Creditul este o oportunitate, nu un drept", iar fiecare institutie financiara este responsabila fata de deponentii ei.
O misiune a Fondului Monetar International (FMI) si-a redus luni, in mod semnificativ, la numai doua procente, estimarile privind ritmul de crestere economica ce va fi inregistrat de Bulgaria anul viitor, fata de un avans de 6,3 procente, cat estima anterior, dar a precizat ca dezechilibrele externe ale Bulgariei se vor diminua si ele semnificativ anul viitor. Misiunea Fondului, care si-a incheiat luni vizita la Sofia, a precizat ca Bulgaria nu a solicitat asistenta financiara in contextul actualei crize economice si nici nu se asteapta, pentru moment, ca tara sa faca acest lucru. Fondul a precizat ca se asteapta ca deficitul de cont curent al Bulgariei, principala sursa de ingrijorare economica a autoritatilor, sa scada anul viitor la 15 procente din Produsul Intern Brut (PIB), mult peste media din Uniunea Europeana, dar semnificativ mai scazut fata de un deficit de de cont curent de 24 procente din PIB, cat se prognozeaza pentru acest an. In plus, inflatia ar urma sa scada si ea la 4,5 procente la finele lui 2009, ajutata de o scadere brusca a preturilor materiilor prime pe piata mondiala.
De asemenea, misiunea FMI a recomandat guvernului de la Sofia sa mentina un nivel ridicat al surplusurilor fiscale si actualul regim de consiliu monetar care, in opinia sefului misiunii FMI in Bulgaria, Bas Bakker, nu este in pericol pentru moment. "Surplusurile fiscale raman un sprijin important pentru Consiliul Monetar si, de asemenea, esentiale pentru a pastra balanta rezervelor fiscale, o protectie necesara in cazul in care ar aparea probleme", a informat Misiunea FMI intr-un comunicat.
Guvernul de la Sofia a declarat, in repetate randuri, ca nu a solicitat asistenta financiara a FMI si ca poate face fata actualei crize economice globale. Insa dependenta mare a Bulgariei de creditele externe i-a facut pe analisti sa sustina ca Bulgaria, alaturi de tarile baltice si Romania, ar putea urma exemplul Islandei, Ungariei, Letoniei, Serbiei si Ucrainei si sa ceara ajutorul Fondului .

sursa: Cronica Romana

Economia bulgara si-a incetinit ritmul de creştere la 6,8% în al treilea trimestru

Produsul intern brut (PIB) al Bulgariei a crescut cu 6,8% în al treilea trimestru din 2008, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, marcând o încetinire uşoară comparativ cu celelalte două trimestre ale anului, a anunţat astazi institutul bulgar de statistică, conform Les Echos, relateaza NewsIn.PIB-ul avansase cu 7% în primul trimestru din 2008 şi cu 7,1%, în cel de-al doilea. În al treilea trimestru, PIB-ul Bulgariei s-a ridicat la 9,514 miliarde euro, sau 1.242,2 euro pe cap de locuitor.
Economia Bulgariei a crescut cu 7% în primele nouă luni ale anului, faţă de aceeaşi perioadă din 2007. Astfel, PIB-ul a fost de 24,561 miliarde euro, sau 3.207 euro pe cap de locuitor, în perioada analizată.
PIB-ul Bulgariei a crescut cu 6,2% în 2007, comparativ cu anul precedent. Ministerul bulgar al finaţelor estimase recent o creştere cu 6,5% a economiei în 2008. În al treilea trimestru PIB-ul a crescut "semnificativ peste aşteptări", ceea ce indică faptul că Bulgaria nu a fost încă afectată de criza economică.
"Economia funcţionează perfect", a declarat ministrul adjunct al economiei, Yavor Kuyumdzhiev.
"Anul viitor vom avea, cel mai probabil, o creştere de aproximativ 5%, faţă de estimările anterioare de 4,7%", a adăugat acesta. "2009 va fi un an dificil, dar nu catastrofic pentru noi. Creşterea economică va încetini, fără a intra, însă, în recesiune şi nu vom avea pierderi asemenea Marii Britanii sau Germaniei", a mai spus Kuyumdzhiev.

sursa: Business.ro

Bulgaria lupta pentru fondurile europene

Comisia Europeana (CE) ar putea debloca anul viitor o parte din fondurile UE in valoare de aproximativ 600 de milioane de euro, inghetate din cauza suspiciunilor de frauda, a sugerat ieri seful directiei pentru extindere din cadrul CE, Michael Leigh. Este o veste buna pentru Sofia, care a aflat luna trecuta ca a pierdut definitiv 220 de milioane de euro din fondurile PHARE, o sanctiune fara precedent aplicata de Bruxelles pentru lipsa de eficienta in lupta impotriva coruptiei. Romania si Bulgaria impartasesc problemele legate de gestionarea banilor europeni, dar sumele blocate de Comisia UE difera - in jur de 180 de milioane de euro din fonduri SAPARD pentru Romania, si aproximativ 580 de milioane de euro din fonduri SAPARD, PHARE si ISPA pentru Bulgaria.
Dupa zile de dezbateri aprinse, in care opozitia bulgara a cerut demisia guvernului de la Sofia, tonul conciliant al Comisiei UE ar putea linisti situatia. "Am constatat progrese reale in gestionarea fondurilor europene. () In conditiile acestor ameliorari, speram ca va fi posibila, anul viitor, continuarea unora dintre proiectele suspendate", a declarat Michael Leigh la Sofia, potrivit AFP.

Nemultumirea Sofiei
Vizita lui Leigh la Sofia a avut loc chiar la initiativa oficialului CE, care a tinut sa explice oficialilor bulgari motivele blocarii fondurilor. Vestea privind privarea Bulgariei de cele 220 de milioane de euro a fost primita cu nemultumire, luna trecuta, de catre oficialii de la Sofia. In vreme ce, la momentul respectiv, atat premierul Serghei Stanisev, cat si adjunctul responsabil de gestionarea fondurilor, Meglena Plugchieva, s-au plans ca UE nu trateaza in mod egal statele membre, dupa doar doua saptamani, discursul guvernului s-a mai schimbat.
Intr-un interviu acordat publicatiei "Duma" si citat ieri de "Sofia Echo", Plugchieva recunostea ca cele mai multe probleme au fost intalnite la Ministerul pentru Dezvoltare Regionala si la Ministerul Finantelor. Situatie care a blocat acordarea acreditarii pentru agentiile guvernamentale insarcinate cu gestionarea fondurilor si care a dus implicit la pierderea celor 220 de milioane de euro.

sursa: Evenimentul